IL CINEMA RITROVATO ON TOUR LA TIMIȘOARA
Organizată de Ceau, Cinema! și Institutul Italian de Cultură, retrospectiva Il Cinema Ritrovato on Tour ajunge pentru al doilea an la Timișoara și prezintă o selecție de filme de la cel mai important festival dedicat cinematografiei de patrimoniu din lume, Il Cinema Ritrovato din Bologna (Italia).
Realizate de cineaști precum italienii Luchino Visconti și Ettore Scola, francezul Jacques Demy, americanii Paul Morrissey și James Bidgood și iraniano-britanicul Ehsan Khoshbakht, filmele sunt proiectate în versiuni restaurate.
Programul este curatoriat de criticul de film Călin Boto, în coordonare cu directorul artistic al Ceau, Cinema!, Ionuț Mareș.
„Curând, foarte curând, Il Cinema Ritrovato, festivalul de film de arhivă care până nu demult era un secret public al cărturarilor industriei cinematografice, va deveni o adevărată senzație a Europei culturale, un city break de neratat vara în centrul Bolognei, între o faimoasă trattorie și finișul marșului Pride bolognez, totul sub promisiunea – și stresul – unui film care stă să înceapă.
Nimic mai firesc, așadar, decât o retrospectivă în Timișoara, de acum încolo orașul cinematografelor de la noi. Spicuind prin cinemaul perioadei `60-`70, selecția profită de două triste ocazii de omagiu pentru doi mari actori internaționali care ne-au părăsit anul trecut, respectata Claudia Cardinale (de văzut ca o superbă felină în rolul principal din „Sandra” lui Luchino Visconti, filmul de deschidere) și iubitul Udo Kier („cei mai frumoși ochi” din cinema, titra necrologul din Films in Frame; și pe bună dreptate, vezi „Dracula caută sânge de virgine… și moare de sete!!!” al lui Paul Morrissey în ziua de duminică, dedicată cinemaului underground).
O proiecție eveniment, a doua parte a focusului pe cinema underground, se anunță cea a „Pink Narcissus”, capodopera queer artizanală a fotografului James Bidgood, cu adevărat strigătoare la cer, mai ales în acest double-feature melo despre tânjire alături de „Le bel indifférent” al lui Jacques Demy, o ecranizare după imensul Jean Cocteau.
Selecția profită și celebrează o atitudine, o filozofie, o nevoie tot mai urgentă: anti-fascismul, înțeles prin perspectiva dragostei – relația imposibilă dintre personajele Sophiei Loren și lui Marcello Mastroianni în populara dramă „O zi specială”, în regia lui Ettore Scola.
Despre rezistență este și documentarul „Celluloid Underground” al curatorului de film Ehsan Khoshbakht, dar și despre propriul coming-of-age sub semnul cinefiliei pirat din Iranul post-revoluționar. În paralel cu a fi despre toate acestea, filmul este și un omagiu adus prietenului-mentor Ahmad Jorghanian, colecționar de filme și o figură cu multă prezență de spirit, și în genere un omagiu adus tuturor oamenilor care dau viață cinemaului” – Călin Boto
Proiecțiile fac parte din Ceau, Cineclub!, un proiect de retrospective lunare organizate de Ceau, Cinema! în afara festivalului.
Organizatori: Ceau, Cinema!, Institutul Italian de Cultură din București
Finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte
Parteneri: Cinema Studio, Cineteca di Bologna
Sandra / Vaghe stelle dell’Orsa…
CEAU, CINECLUB! – IL CINEMA RITROVATO ON TOUR – OMAGIU CLAUDIA CARDINALE
Proiecție urmată de o discuție cu directoarea Institutului Italian de Cultură, Laura Napolitano, și curatorii Călin Boto și Ionuț Mareș
Regia: Luchino Visconti
Cu: Claudia Cardinale, Jean Sorel, Michael Craig
Dramă — Italia, Franța — 1963 — 1h 45min
Limba: Italiană, ebraică, franceză, engleză
Subtitrări: Română, engleză
Sinopsis:
O repovestire modernă a mitului Electrei, filmul urmărește întoarcerea Sandrei, acum adultă și căsătorită, acasă în Volterra, acolo unde trecutul dă peste ea: moartea tatălui, ucis de naziști, boala mamei, înnebunită de durere și… vină?, și marele secret, marele lor secret care i-ar putea compromite căsnicia și pe care fratele său vrea să îl facă public într-o autoficțiune.
„SANDRA este, parțial, despre Claudia Cardinale, o actriță care, precum Loren sau Bardot, a fost întotdeauna Actriță cu A mare, presupunând mașini sport, Cannes, primele pagini ale presei. Da, au fost actrițe minunate, însă au presupus întotdeauna ceva mai măreț decât putea cuprinde un film, iar oamenii mergeau la cinematograf pentru a vedea cu ochii lor acel mister. Filmul sonor american ne-a oferit protagoniste care ne-ar fi putut fi vecine, adesea cu nume schimbate ca să sune mai anglo-saxon, cu vieți prezentate ca fiind complet oarecare (starurile – sunt întocmai ca și noi!); industria europeană de film a creat femei de pe altă lume, de necuprins, care nu ar fi putut părea supradimensionate pe un ecran de 20 de metri. SANDRA este o ședință foto perversă, o lume în care vântul bate doar pentru a ciufuli frizuri, învârtindu-se în jurul unei femei cu un trecut (și un prezent) ca ale unui personaj de Alain Resnais – este tot ce-i mai minunat și urât la Luchino Visconti, tot ce este însingurat și ipocrit în mare detaliu accidental”. (Ignatiy Vishnevetsky)
Festivaluri și premii: Veneția – Leul de Aur; Cahiers du Cinéma – Top 10
Vineri, 20 februarie 2026, ora 19.00
Cinema Studio, Timișoara
Celluloid Underground
+15
CEAU, CINECLUB! – IL CINEMA RITROVATO ON TOUR – CINEMA REGĂSIT
Proiecție urmată de o discuție despre cinefilie și arhive cu profesorul Lucian Ionică și curatorii Călin Boto și Ionuț Mareș
Regia: Ehsan Khoshbakht
Documentar — Marea Britanie, Iran — 2023 — 1h 20 min
Limba: Engleză, persană
Subtitrare: Română, engleză
Sinopsis:
„Rememorând viața prietenului și mentorului său Ahmad Jorghanian, un colecționar underground din Iran, între timp decedat, Ehsan Khoshbakht construiește un autoportret care ia forma unui minunat colaj în care urmele relației dintre cei doi cinefili coexistă cu inserții ficționale, iar mici momente din istoria filmului umplu golurile unei povești neterminate. Pe măsură ce țara devine o realitate instabilă după 1979, tot așa se dezintegrează și filmul, dedându-se tuturor texturilor posibile, de la restaurări impecabile la video, de la superbul analog alegoric la cópii puternic mutilate.
Jorghanian este un erou, un om care a salvat bucăți din patrimoniul țării sale de la eradicarea urmărită de puterile statului, dar mai este și un vânzător care încearcă să-și facă un trai din vânzarea și cumpărarea acestor cópii, un bărbat imatur și obsesiv care nu știe să trăiască în afara subsolului său. Numai un prieten adevărat ar putea face un asemenea portret sincer. CELLULOID UNDERGROUND ar fi putut fi un simplu tribut adus lui „Langlois al Iranului” sau o autobiografie indulgentă, însă este o coșmarească și neajutorată incursiune în viața și moartea imaginilor, dezbărată de nostalgie și eroizare de sine. Numai cineva care a trăit acest delir amețitor numit cinefilie ar putea realiza așa ceva.” (Victor Guimarães, Viennale)
Festivaluri și premii: BFI, Viennale
Sâmbătă, 21 februarie 2025, ora 17.30
Cinema Studio, Timișoara
O zi specială / Una giornata particolare
+15
CEAU, CINECLUB! – IL CINEMA RITROVATO ON TOUR – DRAGOSTE ANTIFASCISTĂ
Introducere realizată de curatorii Călin Boto și Ionuț Mareș
Regia: Ettore Scola
Cu: Sophia Loren, Marcello Mastroianni
Dramă — Italia, Canada —1961— 1h 46min
Limba: Italiană
Subtitrare: Română, Engleză
Sinopsis:
Într-o zi oarecare, într-un final specială, toată lumea din Roma merge la ceremonia de întâmpinare a lui Hitler în Roma. Toată lumea mai puțin o gospodină, rămasă de una singură în apartament cu treburi casnice, și un vecin misterios care îi va oferi acesteia ceva neprețuit: poate nu dragostea pe care și-ar dori-o, ci conștiința antifascistă de care nu știe că are nevoie.
„Capodopera unui Ettore Scola matur se bucură de probabil cel mai bun joc actoricesc din cariera Sophiei Loren, eliberat de toate aerele de star și minunat susținut de un virtuoz Mastroianni.” (Emiliano Morreale)
Festivaluri: Cannes – Competiție; Premiile Oscar – Nominalizare pentru cel mai bun actor (Marcello Mastroianni) și Nominalizare pentru cel mai bun film; Globurile de Aur – Premiul pentru cel mai bun film străin și Nominalizare pentru cel mai bun actor într-o dramă (Marcello Mastroianni); Premiul César pentru cel mai bun film străin; Veneția 2014 – Cel mai bun film restaurat
Sâmbătă, 21 februarie 2025, ora 20.00
Cinema Studio, Timișoara
Dracula caută sânge de virgine… și moare de sete!!! / Dracula cerca sangue di vergine… e morì di sete!!!
+18
CEAU, CINECLUB! – IL CINEMA RITROVATO ON TOUR – OMAGIU UDO KIER
Proiecție urmată de o discuție despre cinematografia underground cu curatorii Călin Boto și Ionuț Mareș
Regia: Paul Morrissey
Cu: Joe Dallesandro, Udo Kier, Vittorio De Sica
Horror erotic, B — Italia, Franța, SUA — 1974 — 1h 46min
Limba: Italiană
Subtitrare: Română, Engleză
Sinopsis:
„Dovada în imagini că anii ’70 rămân irepetabili: o coproducție Andy Warhol – Carlo Ponti.
Ultimul descendent al lui Dracula, pe care numai sângele de virgină îl poate hrăni, este grav bolnav. Urmând sfatul valetului său, călătorește în Italia, țară catolică, în speranța că acolo va întâlni tinere fecioare aristocrate. Este întâmpinat cu mult entuziasm de către marchizul Di Fiore (Vittorio de Sica în ultima sa apariție pe ecran) și soția lui, nobili faliți care speră să-și mărite fiica pentru bani.
O variațiune erotică și tragicomică a mitului lui Dracula, filmul a devenit o bornă a genului horror. Udo Kier joacă vampirul bolnav și patetic, iar Joe Dallesandro îl joacă pe grădinarul comunist care le seduce pe fetele Di Fiore mai repede decât Dracula le poate suge sângele. Distribuția este completată de Milena Vukotic în rolul celei mai mari dintre surori, Stefania Casini în rolul maleficei Rubania și Roman Polanski în rolul unui jucător de cărți irascibil”. (Sicilia Queer Filmfest)
Duminică, 22 februarie 2025, ora 17.00
Cinema Studio, Timișoara
Frumosul indiferent / Le bel indifférent
+15
Regia: Jacques Demy
Cu: Jeanne Allard, Angelo Bellini
Melodramă — Franța —1957— 28min
Limba: Franceză
Subtitrare: Română, Engleză
Sinopsis:
O femeie își așteaptă neliniștită iubitul, sfâșiată de gândul că ar putea fi mințită și înșelată. Când acesta intră pe ușă, femeia răbufnește, îi spune tot ce are pe suflet, într-un pasional și suferind monolog despre iubire nebună. Iar el, frumos și indiferent, răsfoiește ziarul.
„De fapt, Jacques Demy a filmat binecunoscutul monolog al lui Cocteau într-o manieră într-atât de simplă, teribil de simplă, încât orice trădare ar fi simțit Cocteau al „Vocii umane” nu era altceva decât un favor pentru Cocteau al „Renaud și Armide”. Ecranul pe care se proiectează „Le bel indifférent” este oglinda în fața căreia Cocteau s-a arătat și în spatele căreia acum stă ascuns Demy (…) Al său „Le bel indifférent” este Piero della Francesca plus Picasso (așa cum se vede pe chipul decorativ torturat al lui Jeanne Allard).” (Jean Luc Godard)
Duminică, 22 februarie 2025, ora 20.00
Cinema Studio, Timișoara
Pink Narcissus
+18
Regia: James Bigod
Cu: Bobby Kendall
Experimental — SUA —1971— 1h 5min
Limba: fără dialog
Sinopsis:
Un poem erotic extravagant, concentrat pe visele cu ochii deschiși ale unui frumos și tânăr lucrător sexual care, din izolarea apartamentului său ultra-kitsch, concepe o serie de fantezii narcisiste interconectate, populate de matadori, dansatori, sclavi și motocicliști îmbrăcați în piele.
„Produs pur al incandescenței underground șaizeciste – și, după cum amintește J. Hoberman în cartea sa recentă „Everything Is Now”, al chiriilor new-yorkeze foarte ieftine din epocă –, filmul e un obiect nefinisat și decadent, mai degrabă altar închinat unei muze (frumosul Bobby Kendall, care a dispărut din viața publică imediat după: oare o fi participat la proiecție…?) decât progresie narativă. Trecând de la stază lascivă la sausage party, totul într-un decor de mucava care urlă a artificiu și intensitate sexuală (filmat agonic, cu țârâita, timp de aproape zece ani, „Pink Narcissus” a fost fabricat exclusiv în loft-ul cineastului James Bidgood), filmul e o colecție condensată – nici 1h10 – de postúri gay-pornografice, la mijloc de drum între superbia warholiană și „Querelle” (1983), ultra-stilizatul film crepuscular al lui Fassbinder.” (Victor Morozov)
Duminică, 22 februarie 2025, ora 20.00
Cinema Studio, Timișoara